La multi ani Bunica!!!!!

Azi e ziua bunicii mele. Am stat toata ziua si m-am gandit ca o sa am inspiratie sa scriu ceva care sa va lase pe toti cu lacrimi in ochi si o sa va duceti la ai vostrii bunici si o sa-i sarutati cu patima si sa-i iubiti cu inima deschisa si sa le spuneti in gura mare ca ii iubiti si sa nu le mai dati drumu din brate.Imi vin in minte doar amintiri, ca gustul mamaligii facut de ea, sau borsul cu cartofi, sau cartofii ei prajiti macelariti, sau botul meu de mamaliga si branza de burduf prajit in tigaia de friptura, ca energia molipsitoare pe care o are si acum la 76 de ani, ca atunci cand ma invata cum sa dau cu matura, ca atunci cand ma invata cum sa imi fac rugaciunea inainte sa ma bag in pat si cascam amandoi.Dar de mai multe ori tin minte cum m-am trezit eu de mai multe ori sa o contrazic, cum incerc sa-i explic ca lucrurile si lumea de azi nu mai functioneaza dupa ce stie ea, cum treburile nu stau asa cum crede ea, ca banii au alta valoare, ca viata e grea, ca nu trebuie asa usor sa spuna sau sa faca unele chestii.Nu am cum vreodata sa ii dau inapoi ce mi-a dat mie. Ca asa e viata, pe de-o parte iei si pe cealalta dai. De la unii iei si la altii dai. Dai la cei care chiar merita? Dai la cei care trebuie? Da tu ai meritat? Nu. Ai primit si de multe ori ai luat de drept ce ti-a fost dat. Eu unu asa am luat. Ca meritam si mi se cuvinea.Cred ca dorinta asta de a nu se opri niciodata din facut treaba, e lucrul care o caracterizeaza cel mai mult pe bunica-mea. Maniaca aproape, cu ordinea si curatenia, adepta a lucrului bine facut, oricare ar fi ala, conservatoare, dar mai presus de toate umila si modesta si respectuoasa si plina de bun simt din ala vechi, din ala adevarat.Intr-una din lungile mele discutii cu bunica, ii explicam ca ea nu intelege si nu si nu si nu … cand m-a oprit si mi-a zis pe cel mai frumos ton posibil: “stiu ca ti-ai fi dorit sa fiu altcineva, mai desteapta, mai eleganta, mai culta si educata, dar eu atata am putut, asta sunt, vin de la tara, traiam in noroi desculti, la 16 ani eram ospatarita si la 18 bucatareasa. Nu mi-a placut cartea. Dar tu esti mai destept ca mine, ai o alta educatie. Ai rabdare sa imi explici si mie ce vrei sa spui, ca eu inteleg mai greu. “ Nimicnicia, e greu de explicat in cuvinte daca nu o simti niciodata. Daca ti-e dat sa o simti de-adevaratelea asa cum am simtit-o si eu atunci, inseamna ca te credeai prea mare.Nu, nu e adevarat. Nu mi-as fi dorit sa fie deloc altfel de cum a fost si inca mai e. Nu imi doresc sa fi fost nici un fir de par schimbat. Mi-as fi dorit sa fi fost viata mai buna cu ea. Dar cred ca a fost destul de buna, daca iau in seama ce zice ea. E multumita, ca vin copii pe la ea si o suna si are tot ce ii trebuie. Iar eu, eu sunt cel mai norocos rahat cu ochi din lume, pentru ca sunt printul ei...La multi ani, bunica mea!

Abia astept sa se faca dimineata si sa ma duc la ea pentru ca mi-a pregatit multe prajituri....yamii-yamm....promit ca o sa spun cum au iesit prajiturile ca de dat nu prea am cum si oricum nu va dau...:P...